Doamne Atotputernice, Stăpânitorul și Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule și Duhule Sfinte, știm că am greșit la cer și înaintea Ta, și am mâniat bunătatea Ta, și am pornit certarea Ta spre noi, și suntem vrednici de cea mai cumplită certare a Ta. Însă, știind iubirea Ta de oameni – că, precum Îți este slava, așa și bunătatea și milostivirea – cădem cu umilință la marea Ta milostivire și Te rugăm pe Tine, Cel ce nu vrei moartea păcătoșilor, îmblânzește-Ți și-Ți întoarce groaznica Ta mânie de la noi, credincioșii robii Tăi, și nu ne pierde cu dreapta Ta mânie, întru fărădelegile noastre. Oprește, Doamne, și stinge focul mâniei Tale, pornit asupra noastră; iar norii cei întunecați, cu grindină stricătoare, risipește-i degrabă și-i gonește la munți și-n locuri pustii, unde nu este viețuirea robilor Tăi. Iar nouă, slugilor Tale, ne trimite ploaie lină și curată, numai cât este pentru trebuința și roada pământului nostru și spre folosul poporului Tău. Așa, Stăpâne, Doamne, cu puterea dumnezeirii Tale, poruncește degrabă văzduhului să stea întru liniște și să se arate senin, curat, vesel și cu strălucire de soare, ca, bucurându-ne și mulțumindu-Ți, să Te slăvim pe Tine, Preabunule, Dumnezeul nostru. Că bun și iubitor de oameni ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune pentru potolirea stihiilor
Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunăvoia Ta ai adus toate dintru neființă întru ființă, și cu puterea Ta păstrezi făptura, chivernisind lumea cu purtarea Ta de grijă; Tu, Care din patru stihii ai așezat făptura și cu patru vremi ai încunanat crugul anului, fii binecuvântat! Că de Tine se cutremură toate puterile îngerești, pe Tine Te laudă soarele, pe Tine Te slăvește luna, Ție se cuceresc stelele, pe Tine Te ascultă lumina, de Tine se îngrozesc adâncurile, Ție slujesc izvoarele, Tu ai întins cerul ca o piele, Tu ai întărit pământul pe ape, Tu ai îngrădit marea cu nisip, Tu spre suflare ai vărsat văzduhul. Cel ce-Ți faci din nori căruță și umbli pe aripile vântului; Cel ce cauți spre pământ și-l faci de se cutremură; Cel ce Te atingi de munți și fumegă. Tu ești Cel ce odinioară într-un nor gros, înconjurat de fulgere și tunet, Te-ai arătat lui Moise pe Muntele Sinai; Tu, în vremea lui Avraam și a lui Lot, ai trimis din cer ploaie de foc și pucioasă și pentru fărădelegile lor nenumărate, cetățile Sodoma și Gomora le-ai stricat. Mărturisesc dar atotputernicia Ta, și cu umilință plecându-mi genunchii, îndrăznesc a Te ruga: Îndură-Te de noi, păcătoșii și nevrednicii, și nu lăsa ca, pentru fărădelegile noastre cele mari, zidirea și făpturile Tale să fie înghițite de pieire! Toate vietățile așteaptă de la Tine să le dai hrană la bună vreme; dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătate; dar întorcându-Ți Tu fața, toate se vor tulbura și se vor sfârși și în țărâna lor se vor întoarce. Așa, Doamne, milostivește-Te spre noi și fă ca arătarea puterilor Tale nesfârșite să nu ne fie nouă spre osândă și pieire, ci spre îndreptare și zidire, ca să cunoaștem că Tu ești singur Dumnezeu adevărat, mult-milostiv și mult-îndurat. Dă-ne așadar să păstrăm pururea neschimbată această cunoaștere; întărește-ne voința de a păzi în toată vremea poruncile Tale. Toarnă, Bunule, în inimile noastre simțirea dumnezeiască a dragostei frățești către toți semenii noștri, pentru ca, iubindu-ne cu adevărat unii pe alții, toți să Te mărturisim pe Tine, Dumnezeu cel întreit în fețe. Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și slava: a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune pentru bunul sfârșit al vieții
Doamne, Iisuse Hristoase, Cel ce vrei ca toți oamenii să se mântuiască și nimeni să nu piară și Căruia totdeauna cu nădejde de îndurare ne rugăm, Cel ce Însuți cu glasul Tău cel dumnezeiesc ai zis: „Orice veți cere de la Tatăl în numele Meu, va fi vouă”, cu inimă umilită și cu lacrimi fierbinți căzând înaintea Ta, mă rog ca, și pentru numele Tău cel sfânt, în ceasul sfârșitului vieții mele să-mi dai minte întreagă, cunoștință adevărată, mustrare cugetului pentru păcatele vieții mele, cu care Te-am mâniat, și dăruiește-mi Dumnezeule, credință, nădejde și iubire neschimbată, ca astfel cu inimă curată să pot grăi către Tine, Doamne: „În mâinile Tale îmi dau sufletul”, Cel ce ești binecuvântat în veci. Amin.
Rugăciune pentru o moarte bună
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, cad înaintea Ta cu inimă plină de durere, Ție Îți încredințez ceasul cel din urmă al vieții mele. Când picioarele mele reci îmi vor da să înțeleg că corabia acestei vieți este aproape de limanul său, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când ochii mei întunecați și tulburi din pricina morții ce se apropie vor căuta stăruitor spre Tine, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când mâinile mele tremurătoare și amorțite nu vor mai putea strânge Crucea Ta și fără de voie o voi lăsa să cadă pe patul durerii mele, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când obrajii mei galbeni ca ceara și buzele mele învinețite vor stârni frică și milă la cei ce vor fi în jurul meu, când părul capului meu ud de sudorile morții se va ridica în sus și va vesti că aproape este sfârșitul, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când urechile mele vor fi gata să se închidă pentru totdeauna la vorbele oamenilor și se vor deschide la glasul Tău care va rosti judecata cea neschimbătoare și de care atârnă soarta mea pentru veșnicie, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când mintea mea va fi tulburată de închipuiri înspăimântătoare și cufundată în întristarea morții și sufletul meu, tulburat de vederea fărădelegilor mele, se va lupta cu duhurile întunericului, care vor voi să-mi răpească mângâierea, acoperindu-mi ochii ca să nu caut la îndurarea Ta și să mă arunce în descurajare, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când voi vărsa cele din urmă lacrimi, primește-le ca pe o jertfă curățitoare, după care să-mi dau sufletul cu bună pocăință și în clipa aceea înfricoșată, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când inima mea istovită de durerile morții abia va mai bate și va fi cuprinsă de fiorul morții, și zdrobită de zbuciumul făcut luptându-se cu vrăjmașii mântuirii mele, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când rudeniile și prietenii îndurerați de starea în care mă aflu se vor aduna în jurul meu și Te vor chema în ajutor cu multă dragoste pentru mine, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când simțurile mele se vor desprinde de lumea aceasta care dispare cu totul pentru mine și eu voi geme sub povara amărăciunii agoniei și a chinurilor morții, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Când sufletul meu va zice pentru totdeauna rămas bun lumii acesteia și va lăsa trupul meu palid, rece ca gheața și fără suflare, primește nimicirea ființei mele ca pe semnul atârnării de Tine, ce-l încredințez dumnezeieștii Tale slave, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. În urmă, când sufletul meu se va înfățișa înaintea Ta și va vedea pentru întâia oară strălucirea cea nespusă a slavei Tale, nu-l lepăda de la fața Ta, ci primește-l în sânul cel dulce al îndurării Tale, Mult-milostive Iisuse, fie-Ți milă de mine. Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale sfântului Înger păzitorul vieții mele, ale părintelui meu duhovnicesc și ale tuturor sfinților Tăi, miluiește-mă pe mine păcătosul, spurcatul și necuratul acum și în ceasul morții, la trecerea prin vămi și în ziua Judecății, și-mi iartă păcatele mele pe care le-am făcut din copilărie și până acum. Amin.
